În multe depozite, inventarul anual arată la fel: livrările se opresc la sfârșitul lui decembrie, se aduc oameni din alte departamente, se numără două sau trei zile, iar diferențele se închid în grabă pentru că bilanțul așteaptă. Rezultatul este o cifră corectă pentru ziua numărătorii. Din ianuarie, stocul din sistem începe din nou să se îndepărteze de cel de pe raft, iar nimeni nu află cât până în decembrie următor.
Inventarul ciclic, numit și inventariere prin rotație, schimbă ritmul: în fiecare zi sau săptămână se numără o parte mică din depozit, fără să se oprească restul. Fiecare articol ajunge să fie numărat cel puțin o dată pe an, iar articolele importante mult mai des. Întrebarea practică este dacă legea permite această abordare și ce trebuie să existe în depozit pentru ca ea să funcționeze.
Ce spune legea despre inventarul anual
Obligația vine din art. 7 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991: entitățile efectuează inventarierea generală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar, la fuziune, divizare, transformare sau lichidare și în alte situații prevăzute de lege. Alin. (3) adaugă că rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit reglementărilor aplicabile.
Modul de lucru este descris în Normele aprobate prin OMFP 2861/2009, care pe portalul legislativ al Ministerului Justiției nu apar modificate sau abrogate la data acestui articol. Patru prevederi contează pentru discuția de față:
- Pct. 4 alin. (1): inventarierea anuală se face, de regulă, cu ocazia încheierii exercițiului financiar, ținând seama de specificul activității. „De regulă” nu înseamnă „obligatoriu”.
- Pct. 4 alin. (2): la entitățile cu activitate complexă, bunurile pot fi inventariate și înainte de data închiderii exercițiului, cu condiția ca rezultatele să fie valorificate și cuprinse în situațiile financiare anuale ale exercițiului respectiv.
- Pct. 4 alin. (4) și pct. 44 alin. (2): când o gestiune este inventariată în cursul anului, în registrul-inventar intră stocurile constatate, actualizate cu intrările și ieșirile dintre data inventarierii și data închiderii exercițiului, astfel încât la final să fie reflectată situația reală.
- Pct. 2 alin. (2): dacă, într-una dintre situațiile în care inventarierea este obligatorie (de exemplu o predare de gestiune), sunt inventariate toate activele dintr-o gestiune, aceasta poate ține loc de inventariere anuală, cu aprobarea administratorului.
Ce nu spun normele
Normele nu folosesc expresia „inventariere prin rotație” și nu descriu explicit un program în care o gestiune este numărată pe bucăți, câteva locații pe zi, pe parcursul întregului an. Ele vorbesc despre gestiuni inventariate în cursul anului și despre actualizarea rezultatelor până la închidere. Practica mai multor companii este să combine cele două lucruri, dar felul exact în care numărătorile ciclice țin loc de inventarul anual trebuie scris în procedura internă de inventariere, pe care art. 1 alin. (5) din ordin o face obligatorie, și în decizia de numire a comisiei. Pct. 6 alin. (1) din norme cere ca decizia să menționeze metoda de inventariere, gestiunea inventariată și datele de început și de sfârșit.
În practică, aceasta înseamnă o discuție cu directorul financiar și cu auditorul înainte de primul ciclu, nu după. Dacă ei acceptă metoda, inventarul ciclic poate înlocui numărătoarea de la sfârșitul anului. Dacă nu, el rămâne un instrument de control intern care face inventarul anual mai scurt și mai puțin surprinzător.
O condiție practică precede orice discuție juridică. Actualizarea cerută de pct. 4 alin. (4) presupune că fiecare intrare și ieșire de după numărătoare este înregistrată, adică stocul este ținut prin metoda inventarului permanent, în care cantitatea și valoarea se cunosc în orice moment. La metoda inventarului intermitent, ieșirile se deduc tocmai din numărătoarea de la sfârșitul perioadei, iar o numărătoare din martie nu are cu ce fi adusă la zi.
Regulile care rămân valabile la fiecare numărătoare
Indiferent de ritm, câteva cerințe din norme se aplică la fel:
- Din comisie nu pot face parte gestionarul depozitului inventariat și contabilul care ține evidența gestiunii respective (pct. 6 alin. (5)).
- Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare, pe gestiuni și pe categorii de bunuri (pct. 18).
- Pentru plusuri și lipsuri, comisia cere explicații scrise de la cei care răspund de gestiune și propune modul de regularizare (pct. 39).
- Lipsurile se compensează cu plusurile doar în condiții stricte, printre care riscul de confuzie între sorturi asemănătoare ale aceluiași bun și aceeași perioadă și gestiune (pct. 40 alin. (3)).
- Propunerile comisiei ajung la administrator în cel mult 7 zile lucrătoare de la încheierea operațiunilor (pct. 43), iar rezultatele aprobate se înregistrează în evidența tehnico-operativă în cel mult 7 zile lucrătoare de la aprobare (pct. 45).
De ce un depozit mare ajunge la inventar ciclic
Numărătoarea anuală are trei probleme care cresc odată cu depozitul: zilele fără livrări, numărătorile făcute în grabă de oameni care nu cunosc articolele și distanța în timp, pentru că o diferență găsită în decembrie s-a produs poate în martie, iar cauza ei nu mai poate fi reconstituită. Inventarul ciclic numără puțin, cu oameni care cunosc depozitul, aproape de momentul în care diferența a apărut. Avantajul real nu este evitarea opririi, ci faptul că diferențele devin informație despre proces, nu doar o corecție de sold.
Cum se organizează un inventar ciclic
Clasificarea ABC: cine este numărat mai des
Punctul de plecare este împărțirea articolelor în clase. Clasa A cuprinde puținele articole care concentrează cea mai mare parte din valoarea stocului sau din mișcări; clasa C, multele articole cu valoare mică sau rulaj lent. Ponderile exacte diferă de la un depozit la altul și se stabilesc din datele proprii, nu dintr-o regulă generală.
Frecvența urmează clasa: articolele A se numără de mai multe ori pe an, cele C o dată. Pe lângă valoare, contează rulajul, istoricul de diferențe și riscul de confuzie: un articol ieftin care apare în fiecare comandă produce comenzi incomplete când stocul lui este greșit.
Pe locație sau pe articol
Există două feluri de a alege ce se numără:
- Pe articol: se numără toate locațiile în care se află un cod. Răspunde la întrebarea „cât avem din acest produs” și se potrivește cu clasificarea ABC.
- Pe locație: se numără tot ce se află într-un set de locații, de exemplu un culoar. Răspunde la întrebarea „este pe raft ce scrie în sistem” și găsește marfă pusă greșit, pe care numărarea pe articol o ratează.
Un program bun le combină: articolele A pe cod, după frecvența lor, iar depozitul întreg pe locații, într-un ciclu care îl acoperă cel puțin o dată pe an. Ciclul pe locații este cel care garantează că nicio zonă nu rămâne nenumărată.
Numărare oarbă
Operatorul primește locația și articolul, dar nu cantitatea din sistem. Când cantitatea este afișată, numărătoarea tinde să o confirme. O numărătoare oarbă durează puțin mai mult, dar este singura care măsoară stocul, nu atenția celui care numără.
Fără oprirea depozitului
Pct. 9 din norme recomandă sistarea intrărilor și ieșirilor pentru bunurile inventariate, „dacă este posibil”, iar altfel o zonă tampon, cu operațiunile făcute în prezența comisiei și marcate „primit în timpul inventarierii” sau „eliberat în timpul inventarierii”. La inventarul ciclic, aceeași idee se aplică la scară mică: se blochează doar locațiile numărate, nu depozitul.
Concret, sistemul oprește alocarea de culegeri și depuneri în locațiile din sarcina de numărare. Mișcările deja începute, de exemplu o culegere confirmată în sistem, dar încă nescoasă fizic, trebuie fie terminate înainte de blocare, fie luate în calcul explicit la comparare. Fără această regulă, aproape orice numărătoare într-un depozit activ produce diferențe false.
Renumărare și al doilea operator
Nu orice diferență se acceptă la prima numărătoare. Se stabilesc praguri, în cantitate sau valoare, peste care locația se renumără, de preferință de alt operator, tot orb. Dacă a doua numărătoare confirmă diferența, ea merge la analiză; dacă nu, s-a evitat o corecție greșită. Pragurile pot fi mai strânse pentru clasa A decât pentru clasa C.
Cod de cauză, nu ajustare automată
Cea mai frecventă greșeală este ca diferența confirmată să fie ajustată imediat, iar stocul să fie declarat corect. Ajustarea repară soldul, dar nu și procesul care a produs diferența. Fiecare diferență primește un cod de cauză: recepție înregistrată greșit, depunere în altă locație, culegere din locația vecină, unitate de măsură confundată, deteriorare neînregistrată, lipsă reală. Lunar, codurile se adună și arată unde trebuie schimbat ceva. Pentru cauzele care apar cel mai des, vedeți de unde vin diferențele de inventar într-un depozit.
Regularizarea rămâne propunerea comisiei și decizia administratorului, pe baza explicațiilor scrise cerute de pct. 39; inventarul ciclic doar face această etapă mai frecventă și mai mică.
Acuratețea, măsurată în timp
Un program de inventar ciclic are nevoie de un indicator urmărit lunar: procentul de locații sau de articole numărate fără diferență, eventual separat pe clase. Valoarea absolută contează mai puțin decât direcția. Dacă acuratețea nu crește după câteva luni, înseamnă că diferențele sunt ajustate, dar cauzele nu sunt tratate.
Ce trebuie să ofere sistemul de depozit
Inventarul ciclic pe hârtie, într-un depozit mare, nu rezistă mult. Sistemul de gestiune a depozitului, WMS-ul, trebuie să ofere cel puțin următoarele:
| Funcție | De ce contează |
|---|---|
| Stoc permanent pe locație, nu doar pe articol | Fără el, numărarea pe locații nu are cu ce compara. |
| Sarcini de numărare pe scanner, generate după reguli ABC și ciclul de locații | Planificarea nu mai depinde de cineva care face liste în Excel. |
| Numărare oarbă și renumărare automată peste prag | Regulile se aplică la fel, indiferent de operator. |
| Blocarea mișcărilor în locațiile numărate | Numărătoarea se face fără oprirea depozitului. |
| Coduri de cauză obligatorii la diferențe | Diferențele devin date analizabile. |
| Jurnal complet: cine a numărat, când, ce cantitate, cine a aprobat | Comisia și auditorul pot reconstitui fiecare corecție. |
| Rapoarte pentru comisia de inventariere și actualizare până la închidere | Rezultatele se pot cuprinde în registrul-inventar, cum cer pct. 4 alin. (4) și pct. 44. |
| Integrare cu ERP-ul | Ajustările aprobate ajung în contabilitate fără reintroducere. |
Ultimul punct este adesea cel mai greu: stocul contabil trăiește în ERP, cel pe locații în WMS, iar cele două trebuie să coincidă pe articol în orice moment.
Când inventarul anual complet rămâne alegerea corectă
Inventarul ciclic nu este întotdeauna un pas înainte. Numărătoarea completă rămâne varianta mai bună în câteva situații:
- Depozitul este mic. Dacă inventarul complet se face într-o zi, cu echipa proprie, un program ciclic adaugă mai multă administrare decât economisește.
- Nu există disciplină de locații. Dacă marfa se depune unde este loc și locația nu se înregistrează, numărarea pe locații nu are ce verifica.
- Stocul din sistem nu este încă de încredere. Inventarul ciclic compară raftul cu sistemul. Dacă sistemul greșește sistematic, fiecare numărătoare găsește diferențe, iar programul produce doar ajustări. Pe date proaste, inventarul ciclic măsoară zgomot.
- Contabilitatea sau auditorul nu acceptă metoda. Atunci inventarul anual rămâne obligatoriu, iar cel ciclic poate funcționa doar ca instrument intern.
În primele trei cazuri, ordinea corectă este: o numărătoare completă care stabilește un stoc de pornire curat, reguli de locații respectate, apoi inventar ciclic.
Ce să faceți înainte de următorul inventar anual
- Verificați cât de corect este stocul acum. Numărați orb un eșantion de locații alese la întâmplare și comparați cu sistemul. Rezultatul vă spune dacă puteți începe inventarul ciclic sau aveți nevoie mai întâi de o numărătoare completă.
- Discutați metoda cu directorul financiar și cu auditorul. Stabiliți în scris cum se cuprind numărătorile din cursul anului în registrul-inventar și ce scrie în decizia de inventariere.
- Faceți clasificarea ABC din datele proprii. Valoare, rulaj și istoricul diferențelor, pe ultimul an.
- Stabiliți codurile de cauză și pragurile de renumărare înainte de prima numărătoare, nu după.
- Porniți cu o singură zonă. Câteva săptămâni pe o zonă arată dacă procesul și sistemul țin, înainte de extinderea la tot depozitul.
Dacă sistemul actual nu ține stocul pe locații sau nu poate bloca locațiile în timpul numărării, aici începe proiectul. Pe această parte lucrăm în proiectele de operațiuni și logistică: WMS cu stoc permanent pe locații, numărare pe scanner și integrare cu ERP-ul pe care îl folosiți deja.
Întrebări frecvente
Este obligatoriu inventarul la 31 decembrie?
Legea cere inventarierea cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar. Normele spun că inventarul anual se face „de regulă” la închiderea exercițiului și permit inventarierea și înainte, cu actualizarea rezultatelor până la închidere și cuprinderea lor în situațiile financiare anuale.
Poate inventarul ciclic să înlocuiască complet inventarul anual?
Poate, dacă procedura internă și decizia de inventariere îl descriu ca metodă, dacă fiecare gestiune este acoperită integral în cursul anului și dacă rezultatele sunt actualizate cu mișcările până la închidere. Normele nu reglementează explicit numărarea prin rotație, de aceea metoda trebuie agreată cu contabilitatea și cu auditorul.
Cine numără la un inventar ciclic?
Normele cer o comisie numită prin decizie scrisă, din care nu pot face parte gestionarul și contabilul gestiunii respective. În practică, numărătorile ciclice se fac de operatori ai depozitului, iar procedura internă trebuie să lege aceste numărători de comisie, de exemplu prin validarea și aprobarea rezultatelor de către ea.
Ce facem cu diferențele găsite în timpul anului?
Se renumără peste un prag, se cer explicații, se stabilește cauza și abia apoi se propune regularizarea, aprobată de administrator. Ajustarea automată, fără cauză, ascunde exact problemele pe care inventarul ciclic ar trebui să le arate.
Surse
- Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, art. 7, forma consolidată pe legislatie.just.ro, consultată pe 22 octombrie 2026. Alin. (1) în forma modificată prin OUG 13/2021.
- Ministerul Finanțelor Publice, Ordinul nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009, consultat pe 22 octombrie 2026.
- Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la OMFP 2861/2009, pct. 2, 4, 6, 9, 18, 39, 40, 43, 44 și 45, consultate pe 22 octombrie 2026.
- Irina Dumitrescu, Inventarierea patrimoniului în cursul anului, Contabilul.ro, actualizat pe 10 decembrie 2019.
- Ghinea Viorica, Metode de inventariere: tot ce trebuie să știe un contabil despre contabilitatea stocurilor, Contabilul.ro, 2 mai 2023.