Sari la conținut

Trasabilitate pe lot: cum aflați în câteva minute unde a ajuns un lot retras

Când un lot trebuie retras, întrebarea este una singură: cine l-a primit și în ce cantitate. Mai jos sunt obligațiile legale pentru operatorii din sectorul alimentar, punctele în care informația despre lot se pierde de obicei și cum arată o evidență din care răspunsul iese printr-un singur raport.

Publicat 12 min de citit

Un furnizor anunță că un lot de materie primă este contaminat sau un laborator găsește o problemă la un produs propriu. Din acel moment, compania trebuie să afle repede în ce depozite se mai află lotul și căror clienți a fost livrat, în ce cantități și cu ce documente.

Dacă lotul este înregistrat la fiecare mișcare, răspunsul este un raport. Dacă apare doar pe eticheta paletului și pe câteva avize scrise de mână, răspunsul este o echipă care caută prin hârtii, iar retragerea se extinde, din prudență, la toate loturile produsului. Legea nu impune o metodă, dar impune rezultatul: informația trebuie să existe și să fie furnizată autorităților la cerere.

Ce cere legea

Trasabilitatea: un pas înapoi, un pas înainte

Regulamentul (CE) 178/2002, care stabilește principiile generale ale legislației alimentare în Uniune, definește trasabilitatea ca posibilitatea de a urmări un aliment prin toate etapele de producție, prelucrare și distribuție (art. 3 pct. 15). Art. 18 cere ca operatorii din sectorul alimentar să poată identifica orice persoană de la care au primit un aliment sau un ingredient și celelalte firme cărora le-au livrat produsele lor. În ambele direcții, operatorul trebuie să aibă „sisteme și proceduri” care pun informația la dispoziția autorităților competente la cerere.

Ghidul de aplicare al Comisiei Europene numește cerința „un pas înapoi, un pas înainte”: fiecare operator știe ce produse a primit de la fiecare furnizor direct și ce produse a livrat fiecărui client direct. Consumatorii finali nu trebuie identificați. Ghidul recomandă ca evidența să cuprindă cel puțin numele și adresa furnizorului și a clientului, identificarea produselor, data tranzacției și cantitatea.

Două precizări din același ghid contează pentru un distribuitor sau un producător:

  • Trasabilitatea internă nu este cerută explicit. Regulamentul nu obligă operatorul să lege fiecare lot primit de fiecare lot livrat. Ghidul notează însă că o astfel de legătură face retragerile mai țintite și mai ieftine, pentru că evită retragerea unor cantități care nu sunt afectate.
  • Facturile nu sunt suficiente. Crizele alimentare din trecut au arătat că urmărirea fluxului comercial prin facturi nu urmărește și fluxul fizic, de exemplu marfa trimisă într-un depozit terț. Sistemul trebuie construit după fluxul fizic al produselor.

Retragerea și rechemarea

Art. 19 alin. (1) din Regulamentul 178/2002 prevede că, dacă un operator consideră sau are motive să creadă că un aliment pe care l-a importat, produs, prelucrat sau distribuit nu respectă cerințele de siguranță, inițiază imediat procedurile de retragere a alimentului de pe piață, atunci când acesta a ieșit de sub controlul său direct, și informează autoritățile competente. Dacă produsul poate să fi ajuns la consumator, operatorul îl informează pe acesta despre motivul retragerii și, dacă alte măsuri nu sunt suficiente, recheamă produsele deja livrate.

Ghidul Comisiei face distincția între cele două noțiuni: retragerea scoate produsul din lanțul de aprovizionare, înainte de consumator, iar rechemarea vizează produsele aflate deja la consumatori, care sunt rugați să le returneze sau să le distrugă.

Distribuitorii care nu modifică ambalajul, eticheta sau integritatea produsului au obligații proprii, potrivit art. 19 alin. (2): retrag din piață, în limita activității lor, produsele neconforme, transmit informațiile necesare pentru trasabilitate și cooperează cu producătorul și cu autoritățile. Alin. (3) adaugă obligația de a informa imediat autoritățile când un aliment pus pe piață poate fi dăunător sănătății, împreună cu măsurile luate.

Mai este o regulă care leagă direct siguranța alimentară de lot. Art. 14 alin. (6) prevede că, atunci când un aliment nesigur face parte dintr-un lot, se presupune că întregul lot este nesigur, cu excepția cazului în care o evaluare detaliată arată contrariul. Delimitarea lotului este, deci, delimitarea retragerii.

Alimentele de origine animală: Regulamentul 931/2011

Pentru alimentele de origine animală, procesate sau neprocesate, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 931/2011, aplicabil din 1 iulie 2012, detaliază art. 18. Operatorul pune la dispoziția clientului căruia îi livrează și, la cerere, a autorității competente, pentru fiecare transport (art. 3 alin. 1):

  • descrierea exactă a alimentului;
  • volumul sau cantitatea;
  • numele și adresa operatorului care expediază și ale proprietarului, dacă este altul;
  • numele și adresa operatorului destinatar și ale proprietarului, dacă este altul;
  • o referință care identifică lotul sau transportul, după caz;
  • data expedierii.

Informațiile se actualizează zilnic și se păstrează cel puțin până când se poate presupune în mod rezonabil că alimentul a fost consumat. La cererea autorității, operatorul le furnizează fără întârzieri nejustificate. Forma este aleasă de furnizor, cu condiția ca informațiile să fie clar și fără echivoc accesibile clientului (art. 3 alin. 3). Regulamentul nu se aplică alimentelor care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse procesate de origine animală (art. 2 alin. 2).

Rolul ANSVSA

În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este punctul național de contact al Sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje (SRAAF) și face legătura cu sistemul european RASFF, prin care statele membre își transmit notificările despre produse periculoase. ANSVSA publică pe site-ul său lista produselor rechemate și retrase.

Ce înseamnă „un pas înapoi, un pas înainte” în date

Cerința legală se referă la furnizori și clienți. Ca o retragere să fie limitată la lotul afectat, aceeași legătură trebuie să existe la nivel de lot, la fiecare punct prin care trece marfa:

  1. Recepția. Lotul și data de expirare se înregistrează pe linia de recepție, legate de furnizor și de documentul lui. Acesta este pasul înapoi.
  2. Depozitarea și mutările. Fiecare palet sau cutie are lotul asociat în sistem, iar fiecare mutare între locații sau gestiuni păstrează lotul.
  3. Producția, unde există. Consumul de materie primă se înregistrează pe lot, iar produsul finit primește un lot propriu, legat de loturile consumate. Aceasta este trasabilitatea internă.
  4. Picking-ul. Operatorul scanează lotul pe care îl scoate efectiv din raft, nu cel propus de sistem.
  5. Livrarea. Lotul apare pe avizul de însoțire și pe factură, pe fiecare linie, cu cantitatea. Acesta este pasul înainte.
  6. Retururile. Marfa returnată revine în stoc pe lotul ei, nu pe un lot generic.

Dacă oricare dintre aceste puncte lipsește, raportul de după el devine o estimare.

Unde se pierde lotul

  • Lotul nu se scanează la recepție. Recepția se face pe cantitate, iar lotul se notează, cel mult, pe hârtie. Sistemul știe ce produs a intrat, dar nu și ce lot.
  • ERP-ul urmărește produsul, nu lotul. Stocul există doar ca total pe articol. Chiar dacă lotul este scris pe etichetă, nicio mișcare din sistem nu îl conține.
  • Picking FEFO doar recomandat. Sistemul propune lotul care expiră primul, dar operatorul ia lotul cel mai la îndemână și confirmă fără scanare. Stocul pe lot din sistem nu mai corespunde cu cel din raft, iar livrările sunt atribuite unor loturi greșite.
  • Loturi amestecate pe același palet. La completarea paleților sau la reambalare, două loturi ajung pe același suport cu o singură etichetă. La retragere, nu se mai știe ce cantitate din fiecare a plecat.
  • Retururi fără lot. Marfa returnată intră în stoc pe primul lot disponibil sau fără lot, iar un lot retras poate reveni astfel la vânzare.
  • Lotul doar pe avizul de hârtie. Șoferul sau gestionarul completează lotul de mână pe aviz, iar documentul electronic nu îl conține. Găsirea clienților care au primit un lot înseamnă răsfoirea avizelor.
  • Ajustări de stoc fără lot. Diferențele găsite la inventar se corectează pe articol, iar stocul pe lot rămâne greșit. Legătura dintre acuratețea stocului și trasabilitate este directă; cauzele diferențelor sunt tratate separat în articolul despre diferențele la inventar în depozit.

Cum arată o evidență care permite o retragere rapidă

Lot și dată de expirare pe fiecare mișcare

Fiecare document de stoc (recepție, transfer, consum, livrare, retur, ajustare) are lotul pe linie. Sistemul nu acceptă o mișcare a unui articol gestionat pe lot fără lot. Stocul se poate interoga oricând pe articol, lot, locație și gestiune.

FEFO impus, nu sugerat

Sistemul alocă la picking lotul care expiră primul (FEFO, first expired, first out) și verifică prin scanare că operatorul a luat exact acel lot. Abaterile sunt permise doar cu motiv, de exemplu o cerință a clientului privind termenul minim de valabilitate.

Lotul pe documentele clientului

Avizul și factura conțin lotul și data de expirare pe fiecare linie, cu cantitatea pe lot când o linie acoperă mai multe loturi. Pentru alimentele de origine animală, aceasta este și calea cea mai simplă de a pune referința lotului la dispoziția clientului, așa cum cere Regulamentul 931/2011.

Un raport „unde a ajuns lotul X”

Pentru un lot dat, raportul arată în aceeași listă:

Unde Ce afișează
Recepție Furnizorul, documentul de intrare, data și cantitatea primită
Stoc curent Cantitatea rămasă, pe depozite și locații, pentru blocare imediată
Producție Loturile de produs finit în care a intrat, dacă este cazul
Livrări Fiecare client, adresa de livrare, documentul, data și cantitatea
Retururi Ce s-a întors, de la cine și unde se află acum

Suma cantităților livrate, rămase în stoc și consumate trebuie să fie egală cu cantitatea recepționată; dacă nu este, diferența arată unde lipsește informația. Din același raport rezultă lista clienților de anunțat, iar stocul rămas se blochează, ca lotul să nu mai fie alocat unei comenzi noi.

Exercițiu de retragere

Procedura de retragere se verifică înainte de a fi nevoie de ea: echipa caută, pentru un lot livrat recent, fiecare client care l-a primit și cantitatea rămasă în stoc, iar rezultatul se compară cu documentele fizice. Exercițiul arată nu doar viteza, ci și locul în care lanțul se rupe.

Ce să faceți înainte de o retragere reală

  1. Faceți exercițiul pe un lot real din ultima lună, fără să anunțați echipa dinainte. Notați cât a durat și din ce surse a venit fiecare informație: sistem, fișiere Excel, avize pe hârtie.
  2. Verificați recepția. Lotul și data de expirare se introduc în sistem la intrare sau doar se notează? Dacă nu sunt în sistem de la recepție, niciun raport ulterior nu va fi complet.
  3. Verificați avizele și facturile. Conțin lotul pe linie, generat din sistem, sau scris de mână?
  4. Verificați retururile. Marfa returnată intră în stoc pe lotul original?
  5. Scrieți procedura de retragere, cu cine decide, cine anunță clienții, cine informează autoritatea și cine blochează stocul, și păstrați-o împreună cu lista de contacte a clienților.

Dacă exercițiul arată că lotul există în depozit, dar nu și în sistem, sau că o parte din informație se află doar pe hârtie, problema nu se rezolvă prin procedură, ci prin felul în care sunt înregistrate mișcările. Pe această parte lucrăm în proiectele de operațiuni și logistică: WMS cu stoc pe lot și locație, picking FEFO cu scanare, lotul pe documentele de livrare și rapoarte de trasabilitate, integrate cu ERP-ul existent.

Întrebări frecvente

Legea ne obligă să urmărim fiecare lot?

Art. 18 din Regulamentul 178/2002 cere identificarea furnizorilor și a clienților direcți pentru produsele primite și livrate și nu impune o metodă. Pentru alimentele de origine animală, Regulamentul 931/2011 cere în plus o referință care identifică lotul sau transportul, după caz. Fără evidență pe lot, însă, o retragere nu se poate limita la lotul afectat.

Suntem doar distribuitor. Retragerea este responsabilitatea producătorului?

Nu în întregime. Potrivit art. 19 alin. (2), distribuitorul retrage din piață, în limita activității lui, produsele neconforme, transmite informațiile necesare pentru trasabilitate și cooperează cu producătorul și cu autoritățile. Pentru asta trebuie să știe ce lot a livrat fiecărui client.

Cât timp păstrăm evidența de trasabilitate?

Art. 18 nu stabilește un termen. Ghidul Comisiei sugerează, ca regulă generală, 5 ani, cu termene mai scurte pentru produsele foarte perisabile. Pentru alimentele de origine animală, Regulamentul 931/2011 cere ca informațiile să fie disponibile cel puțin până când se poate presupune rezonabil că alimentul a fost consumat. Alte reglementări sectoriale sau fiscale pot impune termene proprii.

ERP-ul nostru are câmp de lot. Este suficient?

Doar dacă lotul este obligatoriu pe fiecare mișcare și este introdus prin scanare, nu ales dintr-o listă. Un câmp de lot completat doar la recepție, sau doar la livrare, nu permite urmărirea lotului între cele două momente.

Surse

  1. Comisia Europeană, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, Guidance on the implementation of Articles 11, 12, 14, 17, 18, 19 and 20 of Regulation (EC) No 178/2002 on General Food Law, 26 ianuarie 2010, cu textul art. 3 pct. 15, art. 14 alin. (6), art. 18 și art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.
  2. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002, JO L 31 din 1 februarie 2002, art. 3, 14, 18 și 19.
  3. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 931/2011 al Comisiei din 19 septembrie 2011, JO L 242 din 20 septembrie 2011, art. 2, 3 și 4. Text consultat în versiunea adoptată publicată de legislation.gov.uk; textul oficial pe EUR-Lex.
  4. ANSVSA, RASFF România, consultat la 22 octombrie 2026.
  5. ANSVSA, Produse rechemate/retrase, consultat la 22 octombrie 2026.

Vă spunem dacă datele dumneavoastră permit o retragere rapidă.

Ne povestiți cum urmăriți acum un lot, de la recepție până la factura clientului. Vă spunem direct unde se pierde informația, dacă o retragere s-ar putea face din sistem și dacă are sens să lucrăm împreună.

Discutăm despre trasabilitate